Pelerinaj cu racla cea mică
Singura biserică din Bucureşti care păstrează părticele din moaştele Sfântului Mare Mucenic Eustaţie, ale soţiei sale Teopista şi ale fiilor lor Agapie şi Teopist a organizat a în data de 19 septembrie 2013, începând cu ora 18:00 o scurtă procesiune cu racla ce poartă moaştele acestor sfinţi pe străzile din parohie având următoarul traseu: strada Mătăsari (de la intersecţia cu bulevardul Pache Protopopescu) - bulevardul Ferdinand (intersecţia cu Liceul „Iulia Hasdeu“) - şoseaua Mihai Bravu (până la Piaţa Iancului) - bulevardul Pache Protopopescu (până la biserică).
Pe drum s-au făcut patru opriri, în timpul cărora preoţii slujitori au rostit ectenii pentru binele şi pacea tuturor credincioşilor, dar şi ectenii pentru cei adormiţi. „Scopul acestei procesiuni a fost de a-i face mai bine cunoscuţi în parohie, dar şi în Capitală pe aceşti sfinţi ocrotitori ai familiei şi în egală măsură pentru a da o mărturie creştină în «cetate». Au participat câteva sute de credincioşi care fac parte din comunitatea noastră, dar şi credincioşi din alte cartiere bucureştene. Procesiunea s-a desfăşurat într-o atmosferă duhovnicească deosebită şi în acest sens este de menţionat faptul că foarte mulţi credincioşi din parohie, care de regulă nu obişnuiesc să participe duminica la Sfânta Liturghie, au fost astăzi prezenţi. Am rămas plăcut surprins când am văzut ieşiţi în special la balcoanele blocurilor oameni, care, atunci când treceam cu racla ce adăposteşte sfintele moaşte, aceştia se închinau, îşi făceau semnul Sfintei Cruci.
Procesiunea a fost urmată de slujba Vecerniei unită cu Litia (ora 18:30). Sărbătoarea Sfinţilor Mucenici Eustaţie, Teopista, Agapie şi Teopist, care este totodată şi cel de-al doilea hram al Bisericii „Iancu Vechi-Mătăsari“, a continuat vineri, 20 septembrie, cu slujba Utreniei, a Sfintei Liturghii şi cu slujba de pomenire a ctitorilor şi slujitorilor bisericii trecuţi la Domnul.
Potrivit documentelor din arhiva parohiei, părticele din moaştele Sfinţilor Mucenici Eustaţie, Teopista, Agapie şi Teopist, făcătorii de minuni şi ocrotitorii familiei creştine, au fost aduse la Biserica „Iancu Vechi - Mătăsari“ în anul 1840, de către un credincios din Bucureşti, pe nume Mihai Zidaru, de la Baia (judeţul Suceava), prima cetate de scaun a Moldovei (secolul al XIV-lea). De atunci, acestea sunt păstrate ca un dar de mare preţ al Bisericii „Iancu Vechi-Mătăsari“ şi sunt venerate cu evlavie. Reputaţi istorici români, între care Nicolae Iorga (în lucrarea „Inscripţii din bisericile României adnotate şi publicate“, Bucureşti, 1905-1907), atestă existenţa moaştelor Sfinţilor Mucenici Eustaţie, Teopista, Agapie şi Teopist la această biserică din Capitală.
